Sportul, inamicul stresului

Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950, iar reactia la stres este in functie de multimea stimulilor si organizarea psihica a individului. Stresul psihologic reprezinta o relatie speciala intre persoana si mediul inconjurator, care este apreciata de aceasta ca fiind depasirea resurselor sale si care pune in pericol bunastarea sa. Este un aspect critic in sport, influentand performantele atat individuale cat si ale echipei, precum si functionarea sociala. Stresul este privit ca un dezechilibru cu profunde ecouri in plan subiectiv, intre solicitari si autoevaluarea capacitatilor proprii.

Simptomele stresului, desi in mare parte vor avea efecte negative asupra performantei, pot fi in unele cazuri benefice. Acest termen este cunoscut sub numele de „eustress”. Este o senzatie care este experimentata nu numai de sportivii de elita ci de toate persoanele. Simptomele stresului sunt impartite in 3 categorii:

• Fiziologice – creste ritmul cardiac, transpira mainile, febra musculara.
• Cognitive – schimbari de perceptii, luarea deciziilor, memoria, selectarea raspunsului.
• Emotional – violenta, retragerea din activitatea sportiva, furie.

Factorii de stres

Printre exemple se numara: stresul din timpul Cupei Mondiale, din timpul concursurilor sau a anumitor competitii. Un factor de stres poate fi definit ca fiind cerintele din mediul inconjurator pe care un individ le intalneste si au fost clasificate in trei grupuri principale:

• competitional
• organizational
• personal.

Factorii de stres competitionali

Acestia pot fi definiti ca fiind legatura dintre individ si cerintele din mediul inconjurator asociate direct cu performanta competitiva. Prin urmare, numai factorii de stres legati direct de performanta competitiva sunt numiti factori de stres competitivi. Exemplele notabile includ:

• Accidentare
• Pregatirea pentru concurs
• Presiune
• Adversarii
• Probleme tehnice

Cercetarile recent au aratat faptul ca factorii de stres din domeniul concurentei au un impact foarte mare asupra performentei. Acest lucru se datoreaza faptului ca mediile organizationale variaza foarte mult in ceea ce priveste sportul, in timp ce factorii de stres ai concurentei sunt omogeni.

Factorii de stres organizationali

Acestia ar putea fi definiti ca cerintele de mediu asociate direct cu organizatia in care opereaza. Astfel, va propunem 5 cadre organizationale cheie:

• Factori intrinseci ai sportului – mediul de instruire, calatorii, adaptare
• Roluri in organizatiile sportive – conflict de roluri, ambiguitate
• Structura organizatorica si climatul – probleme culturale si politice
• Cariera sportiva si probleme ale dezvoltarii performantei- insecuritate pozitiei, progrese in cariera, venit, finantare
• Relatiile sportive si cererile interpersonale – lipsa suportului social.

Stresul este o parte inevitabila a vietii. Este imposibil de eliminat, dar puteti invata sa-l gestionati. Potrivit unui studiu recent, aproximativ 14% dintre oameni au apelat la exercitii regulate pentru a face fata stresului. Altii au declarat alte modalitati de gestionare a stresului precum: discutii cu prietenii sau familia (18%), dormit (17%), vizionarea de filme sau televiziune (14%), precum si mancarea (14%) sau ascultarea muzicii (13%).

Beneficiile starii fizice imbunatatite si luptei impotriva bolii au fost stabilite de mult timp, iar medicii intotdeauna ne incurajeaza sa ramanem activi fizic. Exercitiul este, de asemenea, considerat vital pentru reducerea stresului. Studiile arata ca este foarte eficient la reducerea oboselii, la imbunatatirea vigilentei si concentratiei, cat si la imbunatatirea functiei cognitive globale. Acest lucru poate fi util in special atunci cand persoana si-a epuizat energia sau capacitatea de concentrare.

Oamenii de stiinta au descoperit ca participarea regulata la exercitiile aerobice determina scaderea tensiunii, ridicand si stabilizand starea de spirit, imbunatatind somnul si nu in ultimul rand, stima de sine. Chiar si cinci minute de exercitii aerobice pot stimula efectele anti-anxietate.

Sportivii care învata sa controleze presiune si sa o canalizeze in performanta lor sunt cei de elita. Acest lucru provoaca o implicare care este necesara pentru o performanta reusita, se concentreaza doar asupra a ceea ce poate el controla.

Totusi, cum te poate ajuta sportul sa iti reduci anxietatea si nelinistea resimtita zilnic?

• Endorfinele, moleculele fericirii constituie motivul principal pentru care ar trebui sa optezi pentru practicarea sportului in detrimentul tratamentului medicamentos. Desigur, in cazurile in care functionalitatea zilnica este afectata intens, posibilitatea inceperii unui tratament medicamentos nu ar trebui neglijata. Exercitiile fizice reduc sansa ca inactivitatea relationata anxietatii sa te mai afecteze. In plus, endorfinele eliberate, au un rol important in reglarea dispozitiei generale si in relaxarea mentala, in principal pentru a preveni durerea fizica
• Reducerea inactivitatii fizice si imbuntatirea somnului – cand stresul intervine in viata de zi cu vine, iti sunt afectate conexiunile interneuronale, iar corpul tau resimte aceste efecte din plin. Asadar, este de la sine inteles, ca in momentul in care corpul tau se simte mai bine, si mintea ta va fi linistita! Exerctiile fizice si efortul fizic in general produc endorfine, substante chimice produse de creier si care actioneaza ca analgezice naturale, suprimand durerea de orice fel. Meditatia, acupunctura, terapia prin masaj, chiar si respiratia profunda pot determina corpul dumneavoastra sa produca endorfine. Este dovedit faptul ca si un antrenament de intensitate mica pana la moderata te face sa te simti energizat si sanatos. Endorfinele produse in urma unei activitati fizice intense de durata medie (20-30 de minute) iti imbunatatesc considerabil somnul, care la randul lui reduce nivelul stresului resimtit zilnic.
•  Inlaturarea cortizolului – in momentele de frica intensa sau de tensiune, toti cei care sufera de anxietate resimt efectele cortizolului. Acesta este unul din hormonii stresului eliberati in corp in astfel de momente. Efectele includ greata, detresa abdominala, balonari, crampe, voma etc. Exercitiile fizice si miscarea, in general, ajuta la “curatarea” organismului de cortizol. Astfel, pe aceasta cale, organismul se curata de acest cortizol, avand efecte pozitive precum prevenirea altor simptome cauzate de anxietate cum ar fi problemele de concentrare si atentie, oboseala si lentoarea fizica generala. Specialistii numesc acest fenomen „frica de frica” care constituie un intreg cerc vicios.
• O minte sanatoasa, intr-un corp sanatos – activitatea fizica reprezinta un mecanism de coping sanatos.

Ce este copingul? Procesul activ prin care un individ face fata vietii si unei situatii stresante si reuseste sa o stapaneasca. Acest proces are loc datorita autoaprecierii propriilor capacitati si motivatii. Trebuie sa infruntam greutatile cu care ne confruntam intr-un mod sanatos, functional.

Dupa cum stii, orice inceput este dificil; acesta, cu atat mai mult, cu cat detii un „bagaj” emotional nociv. Prin urmare, incepe usor, cu cate 10-15 minute de miscare de trei ori pe saptamana si mareste constant ritmul. Asigurandu-te ca petreci timp ocupandu-te de sanatatea ta mentala, cat si fizica, poate avea beneficii pe termen lung, chiar daca pe termen scurt inceperea unui program de activitate fizica zilnica poate parea descurajant.

Perseverenta este rezolvarea!